Pe 29 iulie se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova – actul juridic fundamental care a consacrat organizarea democratică a statului și desprinderea definitivă de regimul sovietic.
Adoptată de Parlament în 1994 și intrată în vigoare o lună mai târziu, Constituția a reprezentat pasul esențial în definirea unui cadru legal modern, bazat pe suveranitate, separația puterilor și protejarea drepturilor fundamentale.
Procesul de redactare a fost unul complex, derulat între 1992 și 1994, cu implicarea unei comisii constituționale formate din juriști, parlamentari și reprezentanți ai societății civile. Documentul a fost supus dezbaterii publice, iar unele articole au generat discuții aprinse.
Constituția actuală prevede că Republica Moldova este un stat suveran, unitar și indivizibil, cu limba română ca limbă oficială. Este organizată ca republică parlamentară, cu o separare clară a puterilor în stat și garanții solide pentru drepturile omului.
De-a lungul anilor, Legea Supremă a suferit câteva modificări esențiale: revenirea la alegerea președintelui prin vot direct, stabilirea orientării europene ca obiectiv constituțional și clarificarea statutului limbii române.
Supremația Constituției este asigurată de Curtea Constituțională, singura instituție care poate interpreta și garanta respectarea sa. Astăzi, mai mult ca oricând, Constituția rămâne pilonul central al statului de drept în Moldova.
