Sub pretextul nobil al „informării cetățenilor”, partidul de guvernământ PAS a votat în primă lectură un proiect care legalizează un mecanism periculos: finanțarea presei direct din bugetul de stat. Legea instituie conceptul de „publicitate de stat”, o formulă elegantă pentru a descrie dreptul autorităților de a plăti televiziuni, radiouri și publicații online pentru a-și disemina mesajele. Într-o democrație fragilă și într-un peisaj media deja polarizat, această inițiativă deschide calea către o subordonare economică a presei, transformând instituțiile media din câini de pază ai democrației în parteneri docili ai puterii.
Mecanismele de transparență invocate de autori par mai degrabă un paravan menit să legitimeze o decizie fundamental problematică. Obligativitatea licitațiilor pentru contracte de peste 100.000 de lei și criteriile de selecție precum „independența editorială” sau „respectarea normelor deontologice” sunt iluzorii. Întrebarea fundamentală rămâne: cine va evalua aceste criterii subiective? Tot o comisie numită de stat? Astfel, guvernul devine simultan client, finanțator și arbitru, creând un conflict de interese evident. În practică, acest sistem va permite puterii să recompenseze discreționar presa favorabilă și să penalizeze vocile critice, excluzându-le de la finanțare sub pretextul că nu îndeplinesc standarde definite chiar de cei pe care ar trebui să-i critice.
Cel mai grav aspect este însă sfidarea contextului social și economic. Într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, unde resursele pentru sănătate, educație și infrastructură sunt cronice insuficiente, guvernul consideră o prioritate alocarea de fonduri publice pentru auto-promovare. Decizia trădează o ruptură de realitate și o neînțelegere a rolului presei. În loc să consolideze un mediu de afaceri care să permită presei să supraviețuiască economic independent, puterea preferă să o ademenească cu fonduri publice, cultivând o relație de dependență toxică. Miza finală nu este informarea publicului, ci controlul agendei publice și asigurarea unui ecou mediatic favorabil, în special în perspectiva viitoarelor bătălii electorale.
