Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a relansat ofensiva diplomatică a Kremlinului, afirmând că o pace durabilă cu Ucraina va fi posibilă doar dacă anexările teritoriale ale Rusiei sunt recunoscute internațional. Moscova solicită ca regiunile Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea să fie acceptate oficial ca teritoriu rusesc.
Într-un interviu publicat de Ministerul rus de Externe, Lavrov a precizat că „noile realități teritoriale” trebuie „oficializate în conformitate cu dreptul internațional”. Este o formulare pe care Rusia o repetă de luni bune, dar care rămâne inacceptabilă pentru Ucraina și pentru aliații occidentali, care condamnă orice formă de anexare forțată.
Poziția Moscovei a fost imediat criticată de oficialii ucraineni. Andrii Sîbiga, consilier al președintelui Zelenski, a reacționat ferm, acuzând Rusia că „nu are nicio intenție reală de a negocia” și că lansează „o nouă serie de ultimatumuri vechi”. Ucraina cere, în schimb, retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, din care circa 20% este ocupat.
Pe lângă recunoașterea anexărilor, Kremlinul mai solicită ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO. Această cerință este considerată de Kiev o încălcare directă a suveranității statului ucrainean și un obstacol major în calea oricărei soluții pașnice reale.
Potrivit informațiilor apărute după summitul Trump–Putin desfășurat în Alaska, Rusia ar fi dispusă la o înghețare a conflictului în sudul Ucrainei, de-a lungul liniilor actuale ale frontului. Totuși, în est – în special în Donbas – Moscova continuă să insiste asupra unei cedări teritoriale totale din partea Ucrainei.
Ankara, care a găzduit mai multe runde de negocieri în acest an, susține că poziția Rusiei s-a înăsprit după întâlnirea dintre cei doi lideri. În timp ce Moscova încearcă să capitalizeze pe sprijinul direct sau indirect al unor lideri globali, Ucraina cere noi sancțiuni internaționale și o consolidare a sprijinului militar pentru a rezista presiunilor tot mai agresive ale Kremlinului.
