Durlești, cea mai populată suburbie a Chișinăului, s-a transformat în ultimul deceniu într-un punct de atracție pentru mii de familii care fug de aglomerația Capitalei. Populația a crescut cu peste 75%, însă infrastructura nu a reușit să țină pasul cu acest boom demografic.
În orele de vârf, traficul devine sufocant, transportul public este insuficient, iar locurile din școli nu acoperă cererea tot mai mare. Spațiile verzi și zonele de recreere lipsesc, iar dezvoltarea urbană pare să se facă fără o strategie coerentă. „Transportul e foarte aglomerat, ar mai trebui o rută. Nu s-a construit nicio școală nouă, iar pentru nepoată plătim lecții particulare”, spune o locuitoare.
Pe lângă traficul infernal, localnicii reclamă construcțiile haotice și lipsa drumurilor adaptate numărului tot mai mare de mașini. Fostul viceprimar al Chișinăului, Victor Chironda, avertizează asupra unei „densificări necontrolate și iresponsabile” în suburbiile Capitalei, alimentată de capacitatea redusă a primăriilor locale de a verifica autorizațiile și de un grad ridicat de corupție.
Fenomenul nu se limitează la Durlești. În comuna Tohatin, populația a crescut cu peste 60% în ultimii zece ani, iar infrastructura este la fel de deficitară. Primarul Sergiu Cebotaru recunoaște că localitatea nu este pregătită pentru acest val: „Avem lipsă de locuri la grădiniță, drumuri și rețele de apă și canalizare subdimensionate”.
Pe lângă infrastructura insuficientă, locuitorii semnalează lipsa magazinelor, a parcurilor și dependența de sisteme individuale de canalizare, care generează probleme suplimentare de mediu. Situația creează un dezechilibru între dezvoltarea imobiliară accelerată și calitatea vieții locuitorilor.
Urbanistii avertizează că, fără o planificare riguroasă și investiții consistente, suburbiile Chișinăului riscă să devină simple extensii haotice ale orașului, cu trafic blocat, servicii publice insuficiente și o fragmentare socială tot mai accentuată.
