Ministerul rus de Externe acuză Moldova că ar fi transformată într-un nod principal al unei presupuse rețele internaționale de contrabandă cu arme occidentale provenite din Ucraina. Într-o declarație publică lipsită de dovezi concrete, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a inclus și România, Bulgaria, Polonia și Finlanda pe lista țărilor implicate.
Zaharova a susținut că aceste transferuri ilegale ar fi gestionate de grupări criminale bine organizate, protejate de funcționari corupți. Ea a afirmat că traseele utilizate pentru traficul de armament traversează mai multe țări europene, printre care Ungaria, Slovacia și, în mod special, Republica Moldova – prezentată ca un adevărat centru logistic pentru acest flux ilicit.
Potrivit purtătoarei de cuvânt, armele nu mai sunt ascunse în spatele unor rețele obscure de pe internet, ci sunt transportate „la vedere” în Balcani. De asemenea, ea a afirmat că Finlanda, recent intrată în NATO, ar fi devenit un nou punct strategic pentru aceste operațiuni suspecte.
Zaharova a insistat că inclusiv rutele maritime din portul Odesa ar fi folosite pentru a livra arme către Bulgaria, Turcia și chiar Africa. Rutele aeriene din vestul Ucrainei ar fi implicate în transporturi către Orientul Mijlociu, într-o schemă globală de proporții.
Declarațiile Moscovei nu sunt susținute de nicio probă și par mai degrabă parte dintr-o campanie de dezinformare menită să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina și să discrediteze statele est-europene. Acuzațiile vin într-un context tensionat și ar putea fi interpretate ca o tentativă de propagandă geopolitică.
În final, Zaharova a avertizat că cetățenii din țările care sprijină Ucraina cu armament contribuie, indirect, la „plantarea unei bombe cu ceas” în propria lor regiune. Retorica agresivă a Kremlinului adâncește și mai mult ruptura dintre Est și Vest și ridică semne de întrebare cu privire la direcția strategică a Rusiei în actualul context geopolitic.
