Vizita la Chișinău a Ursulei von der Leyen și a lui Antonio Costa a declanșat nu doar emoție politică, ci și un semnal geopolitic fără precedent: Uniunea Europeană tratează Republica Moldova ca parte integrantă a proiectului european, nu ca teritoriu tampon. Mesajul transmis de liderii UE este clar: Moldova nu mai aparține „lumii ruse”.
În timp ce guvernarea a celebrat vizita ca pe un pas major în integrarea europeană, opoziția a reacționat furibund, acuzând o „campanie electorală mascată”. Dar comparația cu alte summituri UE – fie cu Ucraina, fie cu statele balcanice – arată că astfel de evenimente nu sunt nici rare, nici întâmplătoare. Dimpotrivă, ele definesc direcția strategică a Europei.
Summitul UE-Moldova vine pe fundalul unui nou context: după invazia Ucrainei, extinderea UE nu mai este doar o opțiune, ci un imperativ geopolitic. Iar Moldova, condusă de o guvernare pro-europeană reală, devine o piesă-cheie. Nu întâmplător, UE investește 1,9 miliarde de euro, din care 270 milioane până la finalul anului.
Costa și von der Leyen nu au menajat Rusia. Au cerut retragerea trupelor ruse, au vorbit despre combaterea dezinformării, despre amenințările cibernetice și au afirmat că UE nu va tolera interferența Moscovei în alegerile moldovenești. Sprijinul nu mai este simbolic, ci strategic.
Dincolo de bani și declarații, Europa și-a pus armura și transmite clar: Moldova contează. Iar la toamnă, alegătorii vor decide dacă vor întări această direcție sau vor lăsa loc unei influențe rusești distructive, finanțate cu bani furați și propagate prin ură și manipulare.
Summitul de la Chișinău nu a fost despre Maia Sandu, ci despre o alegere de civilizație. Iar Europa a venit să o susțină – deschis, ferm și cu investiții reale.
